ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA ÎNTREPRINDERILOR SOCIALE

La 02 noiembrie 2017 a fost adoptată Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi), prin care a fost reglementat legal domeniul antreprenoriatului social. În conformitate cu prevederile art. 361 din Legea nr. 845/1992, activitatea de antreprenoriat social este desfășurată de întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție. Statutul de întreprindere socială sau statutul de întreprindere socială de inserţie se atribuie de Comisia Naţională pentru Antreprenoriat Social, conform alin.(3) al art. 362 al aceleiași legi.

Prin Hotărârea nr. 1165 din 28.11.2018 a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale pentru Antreprenoriat Social și lista genurilor de activitate ce constituie activități de antreprenoriat social. Regulamentul conține stipulări cu privire la modul de organizare şi funcționare a Comisiei, componența nominală a acesteia, modul de atribuire şi de retragere a statutului de întreprindere socială sau de întreprindere socială de inserţie, inclusiv procedura de examinare a solicitării privind atribuirea unui astfel de statut, precum şi controlul privind conformarea la statutul de întreprindere socială sau de întreprindere socială de inserţie. 

Conform legii, definiția antreprenoriatului social este următoarea: 

Activitatea de antreprenoriat social, desfășurată de întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție, este orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale. Întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege.

Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care are ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.

Conform legii, definiția antreprenoriatului social este următoarea: 

Activitatea de antreprenoriat social, desfășurată de întreprinderile sociale și întreprinderile sociale de inserție, este orientată spre îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de oportunități persoanelor din categoriile defavorizate ale populației prin consolidarea coeziunii economice şi sociale, inclusiv la nivelul colectivităţilor locale, prin ocuparea forţei de muncă, prin dezvoltarea serviciilor sociale în interesul comunității, prin creşterea incluziunii sociale. Întreprinderea socială este întreprinderea constituită de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social în vederea soluționării unor probleme sociale de interes comunitar şi care îndeplinesc condițiile stabilite în lege.

Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care are ca scop crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.

La moment, 4 SRL-uri au primit statutul1 de întreprindere socială (1) și, respectiv, întreprindere socială de inserție (3):

  • SRL „Taina Codrului” ÎSI (fondator AO ”Ciorești – Baștina mea!”;
  • SRL „Floare de cireș” ÎSI (fondator AO ”Eco-Răzeni”);
  • SRL „Eco Life for You” ÎS (fondator AO ”Inițiativa pozitivă”);
  • SRL „HomeMade” ÎSI (fondator AO ”Caroma Nord”).

Conform unor studii efectuate anterior în domeniu2, antreprenoriatul social în Moldova a fost dezvoltat în baza experiențelor țărilor europene3 și este un concept relativ nou pentru țara noastră, aflat la un stadiu incipient de dezvoltare4. Aceleași rapoarte susțin că cea mai mare parte a afacerilor sociale au fost dezvoltate cu sprijinul comunității de donatori, de la organizații donatoare individuale la agenții internaționale de dezvoltare, cum ar fi: Ambasada Austriei, Fundația Est Europeană, Ambasada Suediei, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare, GIZ – Agenția Germană pentru Dezvoltare și Cooperare, PNUD, USAID, FHI360, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca ș.a.  Mulți dintre donatori oferă sprijin pentru o perioadă de câțiva ani pentru programele și proiectele derulate de ONC-uri. Există inițiative de dezvoltare de întreprinderi sociale și prin fonduri de cooperare transfrontalieră România – R. Moldova finanțate de către Comisia Europeană prin ministerele de resort din România.
Data publicarii: 25.01.2022