Comisia Europeana a publicat prima editie a raportului Clustere de Inovare Sociala si Ecologica in Uniunea Europeana, perspective si experient, o analiza realizata de Directia Generala Piata Interna, Industrie, Antreprenoriat si IMM-uri.

Raportul identifica modelul Clusterelor de Inovare Sociala si Ecologica (CSEI), exploreaza prezenta acestora in Uniunea Europeana si evidentiaza rolul clusterelor si a formele similare de cooperare care stimuleaza dezvoltarea economiei sociale.

Obiectivele analizei au fost:

  • Sa obtina o caracterizare socio-economica a conceptului de Clustere de Inovare Sociala si Ecologica (CSEI);
  • Sa identifice si sa analizeze principalele aspecte inovatoare pe care le aduc clusterele in tranzitiile sociale si ecologice;
  • Sa identifice si sa analizeze caracteristicile, componentele si/sau determinantii clusterelor care faciliteaza diseminarea inovatiei si transferul in alte contexte.

Raportul de cercetare se bazeaza pe experienta a 30 de clustere din 13 tari ale Uniunii Europene. Continutul documentului indica o lista extinsa cu 73 clustere identificate in tarile UE si in Marea Britanie.

Principalele concluzii ale raportului sunt:

  • „Clusterizarea” economiei sociale este o miscare sociala recenta si in crestere in Uniunea Europeana.
  • Aproape toate clusterele indeplinesc abordarea parteneriatului multiplu; aduna in componenta lor cel putin 2-3 tipuri de actori. Aproape jumatate din esantion reuneste 3 pâna la 6 tipuri de actori, care exprima forme mai largi si mai complexe a cooperarii intre entitatile din economia sociala, traditionale pentru intreprinderi clasice si alti actori de sprijin, cum ar fi autoritatile publice, centre de educatie si cercetare. Multe clustere au caracteristica specifica de a include societatea civila organizatii, desi mai ales intr-o maniera informala.
  • Clusterele sunt de obicei intersectoriale in ceea ce priveste sectorul de activitate (codurile CAEN).
  • Majoritatea CSEI sunt de dimensiuni mici si mijlocii.
  • Majoritatea CSEI sunt implicate in retele interregionale si internationale sau proiecte.
  • Crearea de locuri de munca si dezvoltarea economica locala sunt prioritatile cele mai urmarite.
  • alta prioritate recunoscuta in unele cazuri este exclusiv dezvoltarea unui „ecosistem de economie sociala” regional in sine prin crearea unui mediu favorabil de conditii si sprijin. Totusi, in majoritatea cazurilor, aceasta este legata de o ambitie sociala – incluziunea sociala, incluziunea in munca, educatia, promovarea unei economie ecologica si circulara etc.
  • Majoritatea CSEI prezinta un model financiar caracterizat de surse multiple de sursa de venit. Sprijinul resurselor publice este prezent in majoritatea cazurilor, pentru unele in mod structural, pentru majoritatea prin finantarea din proiectele. Alte surse sunt contributiile membrilor, imprumuturile si donatiile private.
  • Unele clustere sunt dezvoltate in jurul unui spatiu fizic specific sau doresc realocarea lor intr-un astfel de spatiu comun. Acestea sunt adesea organizate ca „spatii deschise”, hub-uri sau fablab-uri si au o varietate de activitati si servicii care depasesc activitatea de business (activitati creative si culturale, de agrement,educatie, locuire etc.). Acest tip de cluster face adesea parte dintr-un sector industrial mai larg si o viziune de regenerare sau dezvoltare urbana.
  • In ceea ce priveste apartenenta, exista trei tipuri de baza: inchisa si formalizata, apartenenta informala si apartenenta deschisa.

De ce sunt importante aceste clustere?

  • Clusterele de inovare sociala si ecologica sunt vehicule ideale pentru a alinia IMM-urile locale, intreprinderile sociale, initiative ale cetatenilor, autoritati locale si regionale si centre de cercetare pentru a contribui la digitalizare si la tranzitia durabila a economiei locale si de proximitate.
  • Clusterele asigura prosperitate in numeroase sectoare, contribuie la construirea de lanturi valorice locale rezistente si deservesc o gama larga de parti interesate.
  • Aceste clustere merg mult dincolo de simple retele. Acestea implica un angajament mai puternic si o apartenenta mai mare din partea tuturor stakeholderilor, precum si dorinta de a imparti nu numai resursele, ci si luarea deciziilor privind aspiratiile comune. Prin urmare, principala forta a acestor clustere este capacitatea si know-how-ul lor in materie de cooperare care decurg din valorile promovate de economia sociala, precum si capacitatea lor de a experimenta si de a inova.

Impreuna, intreprinderile sociale si clusterele industriale, s-au dovedit a fi valoroase in termeni de raspuns la criza si de redresare, deoarece au demonstrat actiuni concrete de solidaritate, cooperare, inovare si regenerare. Dimensiunea europeana este la fel de vizibila in impulsul clusterelor de a-si extinde modelul si de a invata de la alte structuri deopotriva.

Data publicarii: 15.11.2021