Planului National de Redresare si Rezilienta asigura un cadru legal coerent si articulat in domeniul economiei sociale, astfel incat structurile colaborative propuse pentru promovarea antreprenoriatului social sa poata obtine rezultate benefice pentru sector.

De asemenea, schemele de granturi pentru infiintarea intreprinderilor sociale vor fi orientate exclusiv catre zona rurala, economia verde si scalarea intreprinderilor sociale de succes, in timp ce la nivelul Programului Operational Educatie si Ocupare, interventia este orizontala si vizeaza inclusiv sprijinirea intreprinderilor sociale de insertie pentru insertia socio-profesionala a lucratorilor defavorizati.

Economia sociala se confrunta cu provocari semnificative. In Romania impactul economic al intreprinderilor sociale ramane marginal. Actualul cadru legislativ si de politica publica nu valorifica suficient potentialul intreprinderilor sociale de a inova si de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabila. Problemele persistente precum somajul, saracia, excluziunea sociala, nivelul slab al serviciilor sociale si degradarea mediului, chiar si in economiile de piata emergente, aflate in crestere rapida, impun adoptarea unor solutii noi, inovatoare. De asemenea, gradul de inovare sociala este foarte scazut in lipsa unui ecosistem favorabil dezvoltarii si scalarii de intreprinderi sociale.

Pandemia de SARS-CoV-2 a avut si are in continuare un impact puternic in plan economic, social si sanitar. Pe piata muncii a determinat modificari rapide ale raporturilor existente intre angajatori si angajati si necesitatea adaptarii acestora la noile realitati si conditii de securitate si sanatate la locul de munca

Fara a minimiza impactul social semnificativ si dimensiunea sanitara si umana, epidemia cauzata de coronavirus reprezinta si un soc major pentru pietele muncii din toate statele membre, ceea ce impune o coordonare sporita a interventiilor si utilizarea tuturor instrumentelor financiare si legale pentru a face fata acestei situatii dificile, inclusiv in sectorul economiei sociale.

Economia sociala se confrunta cu provocari semnificative. In Romania impactul intreprinderilor sociale ramane marginal. Actualele cadre juridice si de politica nu valorifica potentialul intreprinderilor sociale de a inova si de a contribui la obiectivele de mediu.

Intreprinderile sociale ofera un raspuns adaptat la aceste probleme sociale complexe. Aceste intreprinderi creeaza locuri de munca si oportunitati de angajare pentru tinerii aflati in situatii de risc, pentru femei si persoane cu dizabilitati, oferindu-le instruire profesionala teoretica si practica, pregatire pentru locul de munca si mentoratul necesar pentru a intra pe piata muncii si a avea o cariera pe termen lung, intr-un post decent. Ele dezvolta modele de afaceri care imbunatatesc calitatea produselor si a serviciilor, majoreaza volumele de vanzari, optimizeaza procesele de productie si ofera acces pe piata, majorand semnificativ volumul veniturilor inregistrate de micii producatori si artizani.

Desi nu vor putea fi salvate toate locurile de munca, redresarea va oferi noi oportunitati. Vor fi necesare politici eficace in domeniul fortei de munca menite sa sprijine cetatenii sa isi gaseasca locuri de munca adecvate in perioada de redresare, acordandu-se o atentie deosebita tinerilor, somerilor de lunga durata si grupurilor vulnerabile. Vor fi incurajate schimbarile structurale prin actiuni de promovare a formelor inovatoare de munca si a spiritului antreprenorial social, a economiei sociale.

Pentru a-si atinge potentialul economic si social, economiei sociala trebuie sa i se creeze mediul favorabil prin: imbunatatirea ecosistemului de functionare, reglementarea cadrului strategic de dezvoltare, crearea de facilitati fiscale si non-fiscale, promovarea ca al treilea sector intre public si privat cu o dinamica relativa proprie.

 

 

Printre obiectivele principale ale reformei se numara:

  • Cresterea capacitatii si impactului social a intreprinderilor sociale;
  • Integrarea in munca a lucratorilor defavorizati;
  • Furnizarea de servicii sociale pentru persoane aflate in extrema dificultate;

Cum este stimulate cresterea capacitatii si impactului social ale intreprinderilor sociale:

  • Dezvoltarea personala si profesionala a persoanelor din grupurile vulnerabile bazat pe principiile abordarii integrate si participarii acestora in procesul de luare a deciziilor;
  • Implicarea autoritatilor publice locale in procesul de incluziune sociala a persoanelor din grupurile vulnerabile, bazat pe nevoile reale si documentele de politici publice judetene si nationale;
  • Eficientizarea activitatii resursei umane si a institutiilor cu responsabilitate in implementarea masurilor din Strategia nationala de incluziune si a Recomandarilor de tara 2020;
  • Integrarea in munca a lucratorilor defavorizati;
  • Reducerea riscului de excluzine sociala a persoanelor din grupurile defavorizate bazat pe enomenul discriminarii;
  • Promovarea egalitatii de sanse in vederea cresterii participarii persoanelor din grupurile vulnerabile la viata socio-economica;
  • Sprijinirea si incurajarea angajatorilor prin asigurarea unui parcurs de acompaniament a persoanelor cu dizabilitati, de la educatie si pana la angajare. In acest sens, sensibilizarea angajatorilor reprezinta o modalitate de combatere a discriminarii in ceea ce priveste angajarea persoanelor cu dizabilitati.

Furnizarea de servicii sociale pentru persoane aflate in extrema dificultate are drept rezultanta:

  • Dezvoltarea nivelului de instruire a membrilor din grupurile vulnerabile in meserii cautate pe piata fortei de munca;
  • Stimularea cresterii ratei de ocupare in randul populatiei din grupurile vulnerabile;
  • Dezvoltarea si valorizarea capitalului uman care provine din grupurile vulnerabile, inclusiv prin promovarea unor activitati de economie sociala, astfel incat acesta sa raspunda necesitatilor pietei muncii.

Consolidarea sectorului economiei sociale este unul factorii cheie pentru integrarea pe piata fortei de munca a grupurilor vulnerabile si pentru extinderea accesului la furnizare durabila de servicii pentru acestea. In acest, sens sunt avute in vedere modificari de cadru legislativ privind economia sociala si asigurarea integrarii efective a acesteia cu politicile privind ocuparea fortei de munca, precum si a celui privind masurile active de ocupare a fortei de munca si in special pentru integrarea in intreprinderile sociale de insertie.

Modificarea Legii 219/2015 a economiei sociale si a normelor de aplicare, precum si a legislatiei din domeniile de politica publica conexe – ocupare, IMM – cooperatie este necesara pentru a corecta disfunctiile constatate in ultimii ani de aplicare. In acest sens, se vor avea in vedere urmatoarele:

Persoanele vulnerabile pot fi sprijinite prin:

  • masuri care combina suportul social cu activarea acestor persoanele vulnerabile (provenite din sistemul de asistenta sociala/cu dizabilitati /a celor condamnate aflate in evidenta serviciilor de probatiune si a celor care executa sau au executat in parte sau in intregime o pedeapsa privativa de libertate);
  • masuri directe pentru persoanele din grupurile vulnerabile, dar si stimulente acordate angajatorilor pentru oferirea de oportunitati de ocupare a acestor persoane;
  • masuri dedicate economiei sociale, pentru sprijinirea comunitatilor dezavantajate in a dezvoltarea de intreprinderi sociale;
  • masuri pentru persoanele de etnie roma ce au vizat acordarea de beneficii si servicii sociale in functie de nevoia specifica a persoanei si servicii de stimulare a participarii la programe de educatie, formare si ocupare;
  • revizuirea legislatiei in domeniul economiei sociale – in acest sens MMPS va avea in vedere includerea unor masuri care sa stimuleze insertia si ocuparea persoanelor beneficiare de VMG/VMI, precum si stimularea incluziuni sociale prin formele de economie sociala dezvoltate

Data publicarii: 04.11.2021