IMPACTUL ECONOMIEI SOCIALE ASUPRA INTEGRARII PERSOANELOR CU DIZABILITATI
Izbucnirea neasteptata a pandemiei Covid-19 a dus la consecinte dramatice asupra situatiei economice, sociale si sanitare din intreaga lume.
Persoanele cu dizabilitati, in special, au fost afectate in mod disproportionat de restrictiile si de masurile de distantare sociala.
Pentru o redresare economica durabila si echitabila, Uniunea Europeana a propus o serie de masuri de sprijin pentru aceasta categorie vulnerabila de persoane.
Noua strategie privind drepturile persoanelor cu dizabilitati (2021-2030) si Planul de actiune pentru economia sociala demarat de catre Comisia Europeana isi propun sa accelereze integrarea persoanelor cu dizabilitati, in special prin promovarea si cresterea vizibilitatii intreprinderilor sociale si de insertie, imbunatatirea accesului intreprinderilor sociale la fondurile europene, precum si crearea unui ecosistem propice care sa le permita functionarea pe piata unica, in mod egal cu alte tipuri de companii. Misiunea acestor intre-prinderi este transformarea dizabilitatii in abilitate.
La nivelul Europei, intreprinderile sociale de integrare in munca (WISE) inca-dreaza aproape 3 milioane de angajati cu di-zabilitati, dovedind inca o data ca economia sociala are cel mai mare impact asupra integrarii persoanelor cu dizabilitati.
Ne confruntam cu un moment foarte dificil ce necesita actiuni colective si solutii comune: criza pro-vocata de Covid-19, schimbarile climatice, inegalitatile exacerbate, lipsa locurilor de munca de calitate, precum si dezangajarea democratica.
Este un moment crucial in istoria europeana si mondiala, in care ne confruntam cu o pandemie care ia vieti si distruge mijloacele de trai, in special ale celor vulnerabili si marginalizati din societatile noastre.
Izbucnirea neasteptata a pandemiei Covid-19 a dus la consecinte dramatice asupra situatiei economice, sociale si sanitare din Europa si din intreaga lume. Este nevoie de un raspuns fara precedent pentru a restabili progresul economic si social.
Actiunile intreprinse de intreprinderile si organizatiile din economia sociala au aratat cum valorile si na-tura lor de a pune oamenii in centrul modelului de afaceri, le face sa fie extrem de receptive la nevoile, vizibilitatea si incluziunea persoanelor cu dizabilitati, care au fost afectate in mod disproportionat de criza si de masurile de distantare sociala.
Economia sociala propune solutii care sa ofere oportunitati egale pentru toti si care sa imputerniceasca comunitatile si indivizii din toate categoriile de viata – cu o atentie speciala pentru unul dintre cele mai marginalizate grupuri, persoanele cu dizabilitati.
Ocuparea duce la cresterea autonomiei personale, la cresterea nivelului de trai si la un risc mai scazut de dependenta de beneficii sociale. Toate persoanele cu dizabilitati trebuie sa aiba oportunitatea de a-si dezvolta competentele si de a-si implini potentialul creativ si productiv, de a le pune in practica in cadrul unui loc de munca incluziv, accesibil si adaptat, care sa le asigure un nivel decent de trai.
Conform datelor oficiale de la Auto-ritatea Nationala pentru Persoanele cu Dizabilitati (ANPD), la data de 30 septembrie 2020, numarul persoanelor cu dizabilitati era de 854.965 persoane (reprezentând 3,63% din populatia României), din care 416.064 persoane adulte cu vârsta de 18-64 ani, care, teo-retic, ar putea sa se angajeze in functie de capacitatea de munca.
Un raport realizat de Autoritatea Nationala pentru Drepturile Persoa-nelor cu Dizabilitati, Copii si Adoptii (ANDPDCA) si Banca Mondiala, releva ca doar 12% dintre persoanele cu limitari severe au un loc de munca, aceasta fiind cea mai scazuta rata de ocupare inregistrata comparativ cu celelalte tari ale Uniunii Europene pentru persoanele cu limitari severe, cu o diferenta de peste trei ori mai mari intre România si cele mai bine plasate tari.
In interiorul grupului de persoane cu limitari severe, care inregistreaza cel mai ridicat procent de persoane decuplate de la piata muncii, exista anumite subcategorii care se confrunta cu un cumul de factori de excluziune de la piata muncii. 88% din tinerii 16-34 de ani si 94% dintre cei 50-64 de ani sunt inactivi economic, adica nu sunt pe piata muncii si nici nu sunt in cautarea unui loc de munca. De asemenea, 90% dintre persoanele cu limitari severe din mediul rural si 90% dintre cele cu limitari severe care nu au absolvit inva-tamântul primar sunt inactive.
Barierele in calea ocuparii persoanelor cu dizabilitati apar la nivelul „mediului”.
Insasi definitia pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii o foloseste pentru dizabilitate, subliniaza ca dizabilitatea “rezulta din interactiunea dintre persoane cu o problema de sanatate si factori personali si de mediu – atitudini negative, mijloace de transport si cladiri publice inaccesibile, sprijin social limitat.” Dizabilitatea este rezultatul tuturor barierelor ridicate de societate in fata persoanelor cu anumite deficiente.
In România, persoanele cu dizabilitati sunt puse in situatia de a aborda piata muncii in absenta oricarui reper cu privire la abilitatile, limitarile si asteptarile lor.
Autoevaluarea slaba a sanselor de ocupare, cuplata cu un sistem de asistenta sociala pasiv, fara stimulente de ocupare, descurajeaza persoanele cu dizabilitati sa isi caute un loc de munca. Pregatirea pentru piata muncii ar fi imbunatatita de o evaluare vocationala care sa identifice abilitatile de munca ale persoanelor cu dizabilitati.
Persoanele cu dizabilitati au un aliat in antreprenorii sociali dedicati, care reusesc sa intrerupa cercul vicios al dependentei de beneficii sociale si sa le faciliteze tranzitia spre o participare activa in societate si in comunitate.
Când vrei sa ajuti pe cineva, nu-i dai un peste, ci o undita si il inveti sa pescuiasca. Când vrei sa ai impact in viata unei persoane cu dizabilitati, il ajuti sa isi recâstige independenta prin abilitare.
Cu cât vom avea mai multe intreprinderi sociale de insertie in Romania si in regiune, cu atât mai multe persoane din categoriile vulnerabile, persoane care sunt percepute doar ca beneficiari de ajutor social, vor reusi sa se integreze pe piata muncii si sa devina persoane inde-pendente financiar si social.
Publicat: 19 August 2021